Sufocare

Din întuneric se ivește un trup scăldat într-un albastru adânc, aproape nocturn. Culorile izbucnesc pe piele ca niște răni luminoase — verde acid, galben aprins, stropi violenți de roz și violet. Par vii, dar nu aduc libertate; sunt urmele unei furtuni care s-a petrecut în interior.

Capul este aruncat pe spate, într-un gest care oscilează între abandon și luptă. Gâtul se întinde vulnerabil, iar mâna îl cuprinde ca și cum ar încerca să oprească ceva invizibil care se strânge încet — o respirație care nu mai ajunge până la capăt.

Corpul devine o pânză pe care emoția nu mai poate fi ascunsă. Culorile nu mai sunt frumusețe, ci tensiune. Ele ard pe piele, ca niște gânduri care nu pot fi rostite și care, în tăcere, apasă din ce în ce mai tare.

În jur, întunericul rămâne compact și nemișcat.
Iar în mijlocul lui, corpul pare prins între două stări: dorința de a inspira din nou și sentimentul că aerul s-a terminat deja.

„Sufocare” nu este doar lipsa aerului —
este momentul în care emoția devine prea mare pentru corp.

Fiecare lucrare este printata pe dimensiune de 40×60 cm la calitate foto pe material comatex (un plastic rezistent la apa și la UV) care permite atât înrămarea cât și afișarea directă, fără ramă Lucrarea vine însoțită de un certificat de originalitate